chipurile sfinților se fac greu
zugravii de icoane ezită/ se tem
dorm rău și visează în spasme/ atunci
linii/ culori/ nuanțe și gesturi
în atelier/dimineața/ ei intră cu ochii închiși
se mint că mai au de tușat
o copită/ un drac/ niște pustnici
sabia sfântului gheorghe
și găoacea feței rămâne acolo
sprijinită în colțul străin al privirii
poate că mâine
desigur/ mai avem de visat
mai avem de țipat/ la trezirea din somn
acheiropoieta/ o/ tu/ acheiropoieta
I. C. Liță 
Lasă un comentariu