I. C. Liță

casă
îmi ridic
pe un loc în care fusese o vie

în timp/ pereții încep să miroasă a doagă
ziua/ m-ajunge din părți o lumină violet
întind mâna întind
picături picături se preling în pereți/ se și strâng în căușuri

trăiesc într-o cupă
trăiesc într-un pocal
e cel mai bun loc
pentru ca pruncii
să-ți deseneze/ cu deștul
trăsăturile feței