I. C. Liță

azi noapte părea
că stelele lasă urme vâscoase
pe neguri

e frig
a căzut o brumă sfărâmicioasă

să nu se ia să nu se ia
mă rugam
să nu se ia de la mine
focul acela

uneori te apucă urâtul

indecis
nu îndrăznești să faci drum
peste acele câmpuri cu brumă

stai

înlemnit
la marginea zilei
timpul te înnegrește
ca pe măsline