să ne despărțim
să ne despărțim
umbrele noastre cântăresc diferit
deși vedem mereu aceeași față a lunii
doar știi și tu
vorbele spuse cu buze pârlite
poartă pe ele pielițe scuipate
a început iubito de curând
să îmi fie
frică de momentul dormirii
mi-e frică
recunosc
de momentul dormirii
iubito
e normal
cine naiba mai crede azi
în nervii proprii
îmi agăț de gât
faliment
lichidez stoc
închid definitiv
vând tot la grămadă
iubito
ce frumoase pot fi
magazinele goale
plec în concediu
în extrasezon
mă plimb euforic cu rulota prin mine
pustiu pustiu pustiu
să fugim fraților toți
fugi de-acuma și tu preaiubito
se vede cum marea se preface
că revine
absurd
la izvoare
marea se preface
că revine
absurd
la izvoare
fugi
hai fugi
Răspunde-i lui I. C. LIȚĂ Anulează răspunsul