eu și cu tine
iubito
trăim fericiți
într-o distopie
postnucleară
tu respiri ușor
elegant
abia se pot observa
mici variații
în densitatea fluidului
eu apropii de-auz
de urechea internă
cochilii de mare
ce frumos minți tu
preaiubito
am ochiul format
pentru gingășii făcute
prin gesturi minore
uneori îmi pari un bătrân
ce ajută șoferi
de pe străzi
să parcheze
Lasă un comentariu